Bărbați misterioși: Ce cred femeile despre ei

 

Știi ce cred femeile despre bărbații misterioși și de ce sunt atât de atractivi pentru ele?

 

Voi explica tot ce aveți de câștigat prin a vorbi mai puțin și asculta mai mult, adică lăsând întotdeauna acel aer de mister atunci când seduci o femeie.

 

Să știi că, atunci când vorbești puțin, în primul rând eviți să faci greșeli care ar putea să lase femeia cu suspiciuni în ceea ce te privește, mai ales dacă tocmai te-a cunoscut.

 

În al doilea rând, vorbind mai puțin, stimulezi imaginația ei și o faci să fantazeze că poate ești bărbatul pe care l-a dorit întotdeauna să-l cunoască.

 

Ce cred ele despre bărbații care vorbesc mult?

Cei care vorbesc prea mult lasă impresia că nu pot păstra un secret și sunt mai dispuși să fie ascultați decât să asculte.

 

Ele adoră să vorbească și preferă bărbați care le plac să le asculte.

 

De ce bărbații misterioși sunt atât de atractivi?

În primul rând, pentru că femeile se tem că intimitățile lor între patru pereți vor fi dezvăluite și de aceea apreciază atât de mult bărbații discreți, întrucât știu că pot face orice și nimeni nu va afla.

 

Un alt factor important este că bărbații misterioși stimulează imaginația feminină, care este foarte fertilă.

 

Când ele nu știu totul despre un bărbat, încep să își imagineze calități în el, să știi că acest lucru îi crește valoarea și trezește în femeie un dor nestăpânit de a-l cunoaște mai bine.

 

Sfaturi pentru a deveni un bărbat misterios

Unele secrete în timpul seducției te vor face un seducător misterios, ceea ce este irezistibil pentru majoritatea femeilor.

 

Fiți discret

Femeile se gândesc la intimitatea lor și întotdeauna se tem să fie expuse, o femeie se simte nesigură atunci când aude un bărbat vorbind despre intimitățile sale cu alte femei.

 

Prin urmare, ține-ți gura închisă, mai ales atunci când vine vorba să vorbești despre intimitățile tale sexuale trecute.

 

Fii întotdeauna dispus să asculți

Vorbiți mai puțin și ascultați mai mult, puneți întrebări și încurajați femeile să vorbească despre ele.

 

Nicio femeie nu dorește să afle multe despre locul tău de muncă, cu excepția cazului în care faci ceva foarte interesant. În orice caz, preferă să vorbești mult despre lucrurile ei.

 

Revelați puțin despre voi și faceți mister

Nu permiteți ca viața voastră să fie o carte deschisă, dezvăluiți despre voi treptat, pe măsură ce deveniți mai apropiați.

 

Secretul seducției este întotdeauna să lași un gust de "vreau să știu mai mult despre acest tip". De fapt, lăsați întotdeauna femeia foarte curioasă.

 

Nu vorbiți despre alte persoane

Când o femeie realizează că bărbatul este capabil să vorbească despre alte persoane, va ști că același lucru ar putea să se întâmple cu ea și asta o va face să se apere.

 

Așadar, fii un bărbat discret și, mai presus de toate, demonstrează că ai caracter.

 

Concluzionând, aceasta este adevărul despre ceea ce gândesc femeile despre bărbații misterioși.

 

Prin urmare, începând de azi, aveți grijă să evitați ca micile atitudini să vă diminuieze valoarea ca bărbați.

Trei factori care te mențin captiv în Matrice

 

1 - Dorinta sexuala (dorim sa facem sex, avem nevoie de sexul lor, avem nevoie de ele)

2 – A crede în mituri imbecile (suflet pereche, dragoste romantică, etc.)

3 - Teama de a pierde o oportunitate

Nerdofilie

 

Există un tip de femeie ușuratică pe care o putem numi Nerdistă sal Nerdofilista. Termenul vine din cuvantul “NERD”

Victimele sale preferate, cum este ușor de presupus, sunt NERD-zii (Baieti Tocilari).

Adoptarea tocilarilor ca pradă se datorează mai multor factori:

• Baieti Tocilari nu au, de obicei, o mare experiență cu femeile ușuratice. Cel mult au avut relații de durată cu femei cinstite și cred că toate femeile sunt așa. Acest lucru facilitează procesul de cucerire și controlul pe care îl intenționează să-l impună;

• Acesti baieti sunt puternic influențati de frumusețea fizică, de vorbele dulci și de priviri seducătoare, tehnici în care ele sunt specialiste;

• De asemenea, ei obișnuiesc să aibă situația financiară stabilă, nu sunt bărbați de noapte și sunt natural loiali. Acest profil este visul oricărei femei ușuratică care vrea să-i folosească și, desigur, să-i arunce la gunoi după aceea;

• Cu banii la îndemână, ei pot avea mașini bune (un factor foarte important pentru ea să se mândrească cu un statut care nu-i aparține), îi vor cumpăra cadouri scumpe (pe care ea însăși le va alege), o vor duce la restaurante, baruri și moteluri despre care ea nici măcar nu a auzit și unde nu ar putea plăti nota;

• Tocilari se îndrăgostesc și, prin urmare, vor sta la picioarele femeii ușuratică cât timp aceasta va dori. De asemenea, vor avea încredere în tot ceea ce spune, acordând credit celor mai îngrozitoare minciuni pe care ea le spune cu fața curată, și pe care bărbații cu experiență nu le-ar crede niciodată.

Pitipoancele Nerdistele își stabilesc teritoriul de vânătoare în mediul de lucru, deoarece este mai ușor să afle despre istoricul fiecăruia, poziția ierarhică, cât câștigă, preferințele și rutinele lor. Acest lucru este fundamental nu numai pentru alegerea victimelor lor, ci și pentru a planifica cea mai bună modalitate de a lovi.

Este util pentru ea să fie remarcată la locul de muncă, astfel încât să poată obține avantaje împărtășind statutul pe care îl au și folosindu-i pentru a o scuti de sarcinile pe care le implică munca.

Și vor face totul în schimbul cuvintelor și privirilor false, și al sexului de calitate proastă pe care ea îl oferă. Este infracțiunea perfectă!

Desigur, după un timp de folosire, aceștia își vor pierde valoarea și ea își va continua drumul (și rapid)! Ei vor cere apoi în genunchi să se întoarcă, vor intra în depresie și chiar își pot pierde locurile de muncă valoroase, dar asta nu o va deranja, deoarece gradul ei de empatie este zero, iar așteptarea ca ea să simtă vreo greutate pe conștiință ar însemna să presupunem că ea are constiință, ceea ce este fals.

Ea va continua să defileze la locul de muncă, cu nasul în sus și aroganța care îi este caracteristică, chiar și purtând haine și accesorii pe care le-au dat ei înșiși, și se va bucura de ruinarea celor care odată s-au aventurat să aibă o relație cu ea.

Singura preocupare a femeii ușoare trebuie să fie, în funcție de calificarea nerdului, de a ascunde trecutul murdar pe care îl poartă. Dar asta deja am comentat într-o altă postare.

Hipergamia - Decodificând comportamentul feminin

 

Definiție: Hipergamia este un cuvânt pe care puțini bărbați l-au auzit, dar este esențial ca toți bărbații heterosexuali să cunoască nu numai semnificația sa, ci și modul în care funcționează. Conceptul postulează că femeile caută în mod constant cel mai bun partener când vine vorba de bărbați. Ele își vor abandona soții, prietenii, amanți, oricare ar fi bărbatul, dacă acest lucru le va permite să fie cu un bărbat mai puternic, celebru sau bogat. Nu credeți că sunteți singurul bărbat care se descurcă bine în aceste aspecte și că nu ați putea fi abandonat brusc de femeia cu care sunteți implicat de mult timp. Loyalitatea nu înseamnă nimic în comparație cu puterea hipergamiei. Jurăminte de angajament, inele de diamant pe degetele lor, promisiuni publice de fidelitate, toate acestea nu valorează nimic. Simțul lor de interes și căutarea lor eternală pentru cel mai bun partener depășește toate aceste considerații.

Milioane de ani de proces evolutiv ne-au adus aici. Femeile au nevoie de protecție și resurse pentru a supraviețui și a-și crește copiii. Femeile care au avut succes în această strategie sunt cele care se reproduc și nasc următoarea generație. Și vor învăța fiicele lor să folosească aceeași strategie hipergamică. În timp, femeile au promovat ideea de cavalerism și au pus bărbații să sprijine legi noi care să faciliteze strategia lor (de exemplu, legile privind divorțul fără vina, în care o femeie se poate despărți în momentul în care consideră potrivit fără a suferi consecințe pentru acest lucru). Hipergamia este aici de milenii pur și simplu din motive de supraviețuire. Fiecare bărbat va avea propria sa reacție la acest fapt, inclusiv poate chiar iluzia că a găsit o femeie "diferită". Dar aveți grijă, când apare cineva mai bun decât voi, ea poate să vă înlocuiască într-o clipă.

Diferențe: filozofii clasici precum Aristotel și Locke - chiar și fiind bărbați străluciți și iluminați - nu înțelegeau femeile. Ei apelau la concepte etice precum justiție, onestitate, loialitate și adevăr. Așa gândesc și acționează bărbații; aceste noțiuni sunt cele pe care bărbații le folosesc pentru a lua decizii. Bărbații trebuie să înțeleagă că femeile nu funcționează astfel. Ele sunt biologic și genetic programate să caute mereu ceea ce este mai avantajos pentru ele. Retorica feministă despre egalitate nu este nimic în fața hipergamiei. Femeile acționează astfel în mod inconștient; acesta este o parte a mascării lor cea mai fundamentală și de bază.

Femeile vor face totul pentru a părea că apreciază valorile partenerilor lor, dar acest lucru se datorează faptului că ele vor să facă parte din echipa câștigătoare a bărbatului respectiv. Dar atunci când apare o ofertă mai bună, ea își schimbă instantaneu valorile pentru a se adapta mai ușor la noua situație a partenerului său. Nu contează cât de bine merge pentru o femeie, ea va căuta întotdeauna o situație mai avantajoasă. Un film care descrie foarte realist acest adevăr este “Indecent Proposal” cu Robert Redford si Demi Moore.

Viteza cu care o femeie "se schimbă" poate, și de obicei o face, să șocheze soții lor. Când astfel de femei cer divorț, mulți bărbați sunt prinși cu garda jos. Acest lucru se datorează faptului că el s-a lăsat înșelat de ceea ce ‘credea că femeia îl prețuiește la el’. Dar nu vă amăgiți, aceasta "aliniere" a valorilor este de cele mai multe ori fals. Contrar aparențelor, femeile nu își schimbă valorile, ele pur și simplu și-au schimbat bărbatul cu care s-au implicat. Dacă o anumită femeie împărtășește cu adevărat aceleași valori cu bărbatul ei, ea ar avea aceste valori chiar înainte de a se întâlni cu acest bărbat și ar acționa în același mod atunci când este în afara unei relații intime. Aveți grijă când o femeie se interesează de o nouă cauză sau hobby în același timp când se implică într-un anumit bărbat. Ea nu este cu adevărat interesată de această cauză sau hobby, ea pur și simplu este interesată să se adapteze mai bine la acest bărbat. Ca un cameleon, ea pur și simplu se camuflează, doar se face compatibilă cu acest nou mediu câștigător.

Negațiunea: mulți bărbați se iluzionează gândind că "există excepții" și că "nu toate sunt așa". De exemplu, puteți crede că "da, mulți acționează așa, dar soția mea este devotată și loială față de mine." Dar, în realitate, să fim sinceri, ce dovadă aveți că acționa în același mod înainte de a fi într-o relație cu dvs.? Și ce o împiedică să renunțe la aceste valori dacă apare o afacere mai bună pentru ea? Dacă observați acest lucru, nu veți fi surprins să vedeți că 80% din divorțurile americane sunt inițiate de femei. Majoritatea dintre ele pur și simplu își schimbă soții actuali pentru un "model mai bun", sau cel puțin cred că fac acest lucru. Iar “Guvernul Mamă”, cu ajutoarele sale variate și subvențiile diferite create special pentru femei, adesea este această afacere mai avantajoasă.

Majoritatea bărbaților (și a femeilor) nu vor să recunoască funcționarea hipergamiei, dar este absolut crucial ca bărbatul heterosexual să înțeleagă cum funcționează acest lucru. Și este deosebit de important ca bărbații să învețe acest lucru înainte de a se căsători (nota - autorul acestui articol nu încurajează căsătoria). Dacă nu înțelegeți cu adevărat acest punct, veți fi surprins, șocat, vă veți simți abandonat și dezamăgit și vă veți simți trădat și înșelat. Trebuie să înțelegeți că voturile de căsătorie, cum ar fi "în sănătate și în boală" și "în bogăție și în sărăcie" - sunt doar o escrocherie. Aceste cuvinte sunt respectate de majoritatea bărbaților, dar nu și de femei. Sunt obligații care sunt valabile doar pentru o parte; sunt complet inconsistente cu comportamentul real al hipergamiei feminine.

Nu este ceva confortabil de recunoscut, dar dacă bărbatul heterosexual ignoră acest punct, el este într-un dezavantaj sever și probabil va fi exploatat de o femeie. De ce le plac atât de mult femeilor romanele și filmele romantice? Pentru că este despre a dresa și supune un bărbat, a avea un bărbat care să servească intereselor ei. Romanele și filmele romantice sunt pornografia feminină. Pentru că ele visează să fie protejate și îngrijite, și exact de tipurile prezentate în aceste povești - de cei bogați, puternici și faimoși. Citiți câteva dintre aceste romane pentru a înțelege ce spun. Aveți nevoie doar să citiți câteva - ele sunt în principal concentrate pe variante ale hipergamiei. Unul dintre cele mai recente succese în acest domeniu este Fifty Shades Of Grey.

Pe măsură ce bărbații cred prostiile spuse de filmele de la Hollywood, viziunea lor este tulburată de pasiune și ajung să creadă că femeile își împărtășesc cu adevărat valorile lor. Filmele de la Hollywood sunt departe de realitate. Desigur, trăiesc fericiți până la adânci bătrâneți, privind apusul, asta este foarte frumos. Dar vorbește cu câțiva bărbați divorțați și chiar căsătoriți și îți vor spune cum aceste povești sunt doar prostii. Este practic o escrocherie comisă de societate care face ca bărbații să cadă în capcana căsătoriei. Femeile cred cu tărie că au nevoie de un bărbat care să le susțină. Femeile vor căuta mereu bărbați care le susțin și le protejează, indiferent de ceea ce feministele le spun. Câteva decenii de indoctrinare feministă nu pot răsturna mii de ani de evoluție.

Relația dintre sexe este și va fi întotdeauna foarte asimetrică. Ceea ce se așteaptă de la un bărbat va fi întotdeauna disproportional față de ceea ce se așteaptă de la o femeie. Mai mult va fi cerut de la bărbat, iar ele știu asta. Prin urmare, este important să existe un proces lung și anevoios pentru a-l convinge pe bărbat să se căsătorească. Pentru a ajuta în acest proces, femeia se va implica în tot felul de înșelătorii pentru a-l putea convinge mai bine pe bunul său negoț că ea este femeia potrivită pentru el. Acest proces de convingere include făcându-l să creadă că ea are aceleași puncte de vedere ca și el. Machiaj, vopsirea părului, sutiene care ridică sânii, silicon și diverse alte metode și trucuri sunt utilizate pentru a o promova mai bine și a-i găsi un bun negoț. Este o adevărată vânătoare, iar bărbatul este prada.

Intenții: din perspectiva feminină, relațiile sunt esențiale pentru a-și asigura securitatea. Acesta este motivul principal pentru care femeile insistă atât de mult pe căsătorie. Căsătoria face ca bărbatul să fie responsabil de protecția și întreținerea femeii și garantează legal că el nu poate scăpa de această responsabilitate. Căsătoria este mecanismul principal pe care îl folosesc femeile pentru a se ridica în clasament, pentru a se pregăti pentru următoarea și mai bună negociere. Desigur, chiar și dacă bărbatul nu mai este implicat cu fosta sa soție, fostul soț este încă responsabil de întreținerea ei.

Intenția actuală a femeilor americane este de a avea mai multe surse de venit de la diferiți bărbați obținute prin divorțuri, printre altele (precum pensiile alimentare), fiind ideal ca aceste surse financiare să vină în același timp. Este o afacere excelentă dacă reușeste să o facă, iar femeile cele mai atrăgătoare și complice reușesc să facă asta. Dar asta nu împiedică alte femei să facă același lucru. Singurul lucru care le poate opri este ca bărbatul să știe perfect cum funcționează acest joc.

Aplicație: Dacă ca bărbat înțelegeți cu adevărat ce este hipergamia, atunci tot felul de practici sociale care înainte vi se păreau fără sens încep să vi se pară logice. De ce, de exemplu, ele se așteaptă ca un bărbat să plătească pentru întâlniri? Este evident că acesta este pregătirea pentru căsătorie, și a proviziona și a proteja este ceea ce se așteaptă ca bărbatul să facă atunci când se căsătorește. Plata pentru o întâlnire este un "test" pe care un bărbat trebuie să-l treacă pentru a "demonstra" femeii că o merită (ca să o plătească). Dacă un bărbat plătește totul la întâlniri, în viitor va plăti pensii.

Ca bărbat, cel mai bun mod de a vă proteja împotriva acestei forțe a istoriei evolutive, împotriva hipergamiei feminine este:

1 - să nu aveți niciodată copii (vasectomia este recomandată),

2 - să nu locuiți împreună cu o femeie și

3 - să nu vă căsătoriți.

Justificarea acestor 3 recomandări depășește domeniul acestui articol, dar dacă vă amintiți aceste 3 recomandări simple, veți fi înaintea altor bărbați care vor fi exploatați și jefuiți de hipergamie.

Ce îmi vine în minte, mai ales în acest pasaj despre "excepții", este că aproape toate femeile ar nega până la moarte hipergamia sau ar acționa așa cum se spune în text: "Adevărat! Există femei cu interese materiale, dar eu nu sunt așa!" sau pur și simplu ar spune "Nu aș face niciodată asta!"

Acest lucru mă face să mă gândesc că atunci când vorbiți cu un infractor despre de ce este închis în închisoare, întotdeauna va spune că nu a făcut nimic. De fapt, așa cum spune o glumă: “închisoarea este plină de bărbați nevinovați”. Acest comportament nu este similar cu celor dragi "excepțiile” ale noastre? Ceva de reflectat...

Evitați infidelitatea: descoperiți cum să mențineți o femeie fidelă și îndrăgostită

 

Una dintre lucrurile care te va ajuta cel mai mult să înțelegi sexualitatea femeilor și să înțelegi în cele din urmă cum să eviți trădarea se reduce la o mică frază: "Alfa fute, Beta plătește".

Această frază este în principiu un rezumat, într-o formă foarte simplificată, a modului în care femeile văd relațiile lor.

Și această frază te poate ajuta să faci o femeie să te iubească și să rămână fidelă pentru tot restul vieții tale. Voi vorbi despre asta mai târziu.

Dar ce înseamnă asta?

Pentru a înțelege dorința unui bărbat, este foarte ușor: el are nevoie doar de o femeie atractivă și de companie.

Acum, pentru a înțelege dorința unei femei, trebuie să știți că ea are două nevoi: nevoia de sex pasional și nevoia de siguranță în relație.

De aici apare ideea de Alfa, care este bărbatul pe care femeile îl caută atunci când sunt excitate, și cea de Beta, care este bărbatul pe care femeile îl caută atunci când vor siguranță.

Alfa fute: cine este bărbatul pe care femeile îl doresc sexual ?

Bărbatul Alfa nu este altceva decât bărbatul pe care femeile îl doresc cel mai mult atunci când fac sex.

El este hotărât în ceea ce privește dorințele sale, are limite bine stabilite și nu își permite să fie disprețuit, emană masculinitate fără efort ...

Un bărbat care este sigur pe el, care știe valoarea sa, care nu îi pasă de opinia altora, care are umeri lati, mușchi aparenti, grasime corporala redusa, voce gravă și semne clare ale nivelurilor ridicate de testosteron este ceea ce caută orice femeie când se gândește la sex.

Acest bărbat nu are nevoie de bani, de bunuri, de mașini, de diplomă sau de un loc de muncă bun pentru a atrage femeile.

Femeile îl doresc pentru ceea ce este, pentru personalitatea sa dominantă și și pentru postura sa.

La fel cum bărbații doresc o femeie feminină, cu sâni și fund mare, femeile doresc atât de mult un astfel de bărbat încât ajung să aibă orgasm cu mult mai ușor când fac sex cu bărbați masculi. Femeile pot avea mai multe orgasme și orgasme de calitate superioară cu bărbați pe care le consideră masculini și dominanți. Și au mai puține orgasme, cu o intensitate mai mică, cu bărbați feminini și supuși.

În realitate, este un fapt cunoscut de comunitatea științifică de câteva zeci de ani că atunci când femeia este în perioada ei de ovulație (perioada în care este cel mai probabil să rămână însărcinată), ea caută bărbați cu caracteristici mai masculine și mai dominante.

În plus, dacă această femeie are o relație cu un bărbat mai masculin, ea are o tendință mult mai mare să fie mai loială.

Cu alte cuvinte, atunci când o femeie dorește să aibă un copil, instinctiv caută un bărbat adevărat.

Un bărbat puternic și capabil să o protejeze pe ea și copiii ei de pericolele din jur.

Femeile, din instinct, doresc să rămână însărcinate de un Barbat Alfa.

La fel cum instinctul tău sexual, ca bărbat, este să cauți o femeie cu fund mare (adică șolduri largi, care arată că poate avea copii sănătoși) și sânii mari (adică poate alăpta mai bine).

Cum am spus, este o chestiune de instinct, este ceva natural.

Asta este ceea ce milioane de ani de selecție naturală au implantat în creierul tuturor ființelor umane.

Dar vezi bine, este instinct.

Niciun bărbat nu gândește rațional „Aceea femeie are șolduri sănătoase și sânii plini, voi fi excitat de ea!”. Niciodată!

La fel cum nicio femeie nu gândește rațional „Uite-l pe acel bărbat cu o încredere mare în sine și bine făcut! Sunt excitată acum!”. Nici asta nu este adevărat!

Simțim pur și simplu dorința sexuală. De aceea spun că este instinctiv ca femeile să dorească să facă sex cu un Alpha.

Beta plătește. Beta este bărbatul pe care femeile îl doresc atunci când caută siguranță emoțională.

El este un partener de încredere, care oferă suport emoțional și stabilitate în relație. Spre deosebire de Alpha, care este văzut ca mai dominant și agresiv, Beta este perceput ca mai prietenos și mai empatic, capabil să ofere o atmosferă sigură și confortabilă.

Acum să trecem la a doua nevoie a femeilor în relații.

Atunci când femeia este excitată, ea caută Alfa, bărbatul dominant, adică îl caută pentru sex.

Dar există o altă nevoie instinctuală a femeilor, și anume nevoia de siguranță.

Acesta este un ciclu natural pentru femei, uneori ele vor un bărbat capabil să trezească cele mai adânci dorințe sexuale, iar alteori ea va dori un bărbat care să îi ofere siguranță emoțională, care să aibă grijă de ea, care să o facă să se simtă protejată într-o relație.

Alfa extrem nu este capabil să ofere această siguranță emoțională. Siguranța pe care Alfa o furnizează este doar fizică.

Acum, Beta va oferi toată această siguranță emoțională pentru femeile cu care se relaționează.

De aceea, femeile preferă Beta pentru o relație de durată.

Dacă ai văzut filmul „500 de zile cu Summer”, vei vedea un exemplu destul de clar a ceea ce este un Beta, în rolul personajului principal:

- El este o alegere "corectă și sigură", fata din film nu trebuie să își facă griji că îl va pierde în orice moment;

- De aceea, el nu trezește multe emoții în ea, iar ea nu poate să se îndrăgostească complet de el.. ea doar îi place prezența lui;

- Un alt factor important este că nu este asertiv, deoarece lasă lucrurile să se întâmple fără a fi capabil să își ghideze propria viață;

- Niciun bărbat din jurul său nu îl consideră o "amenințare", atât în cazul unei lupte, cât și în cazul în care simte gelozie față de el.

Acestea sunt doar câteva dintre cele mai importante caracteristici, dar există multe altele.

Un factor foarte important de înțeles este că Beta nu trezește emoții: așa cum am spus deja, el este o alegere sigură pentru femeie.

Dacă lumea ar fi un parc de distracții, aș rezuma că Alfa fut și Beta furnizează, cu următoarea analogie: Alfa ar fi o montagnă-rusă, plină de pericole și emoții; în timp ce Beta ar fi un carusel, care este destul de previzibil și sigur.

În film, acest lucru este exprimat foarte bine, atât de mult încât la sfârșitul filmului, fata de care era îndrăgostit se desparte de el și începe o relație cu altcineva. În câteva săptămâni, această fată se căsătorește cu noul tip, deoarece el a fost capabil să trezească emoții pe care Beta nu a putut să le genereze niciodată. Ea chiar îi spune asta într-o anumită parte a filmului.

Continuând...

Acesta este exemplul "bun" al Beta... dar există un exemplu în care Beta este util doar din cauza resurselor sale financiare.

Unele femei confundă nevoia lor de siguranță emoțională cu siguranța financiară.

Și apoi vezi astfel de scene ca aceea de mai sus, în care anumite femei cred că instinctul lor cere bani, dar de fapt ceea ce își doresc cel mai mult este să aibă cineva care să le ofere sprijin emoțional.

Dar nu vă lăsați păcăliți: aceste femei sunt rare, altfel nu le-am acorda atât de multă atenție.

Este ca și cum ai vedea o Ferrari roșie trecând pe strada ta sau o mașină populară: vei acorda multă atenție Ferrari, pentru că este rară și atrage atenția.

La fel cum femeia care se căsătorește cu un bătrân milionar atrage atenția, deoarece procentul de femei de genul este scăzut... și evident, suntem într-un fel revoltați să vedem o femeie exploatând bătrânul astfel (și suntem și revoltați deoarece bătrânul este atât de inocent că se lasă exploatat astfel!)

Un alt lucru important de observat este că, în general, aceste femei care confundă nevoia de siguranță emoțională cu siguranța financiară, sunt femei confuze în interior. De obicei, ele nu sunt sănătoase emoțional și sunt femei nefericite.

În cele din urmă, acest Beta bogat este incapabil să ofere orice sprijin emoțional: atunci când ea are o problemă, el îi dă cardul de credit și o trimite la cumparaturi.

Astfel, problemele ei emoționale doar se agravează.

Fugiți de o femeie care înșală și mențineți-o îndrăgostită și credincioasă pentru totdeauna.

După ce ai înțeles în cele din urmă conceptul de “Alfa fute, Beta susține” probabil te întrebi: bine, atunci cum pot să îndeplinesc aceste două nevoi feminine? Nu vreau ca partenera mea să mă înșele!

Răspunsul este destul de simplu.

Trebuie să oferi siguranță emoțională și, de asemenea, să îți exprimi energia masculină.

Trebuie să te plimbi între a fi Alfa și a fi Beta.

Adică, trebuie să îți îmbini caracteristicile bune Alfa care o fac pe femeie să simtă dorință pentru tine și caracteristicile bune Beta care o fac pe femeie să se simtă susținută emoțional și să dorească o relație pe termen lung.

Deci, dacă femeile nu simt multă dorință pentru tine, sau dacă iubita ta nu are multă poftă de sex cu tine (adică ești prea Beta), e timpul să îți dezvolți cele mai bune calități ale Alfa:

- Fii mai asertiv; Mergi la sală pentru a avea un corp mai masculin;

- Stabilește limite și nu lăsa să îti lipsească cu respectul;

- Începe să îți ghidezi mai mult viața și să îți urmărești obiectivele;

- Etc.

Acum, dacă ești folosit doar pentru sex și nu reușești niciodată să ai o prietenă (este rar, știu, dar unii bărbați cad în această categorie), poate că ar fi o idee bună să îți îmbini câteva caracteristici bune Beta în viața ta:

- Fii mai empatic (adică încearcă să înțelegi ce simte partenera ta);

- Oferă-i mai mult sprijin emoțional;

- Ascultă mai mult ce are de spus;

- Fă mai multe activități de cuplu și chiar oferă-i cadouri mici din când în când; dar nu exagera ca să nu fi văzut doar ca un Beta.

- Etc.

Acestea sunt lucrurile la care trebuie să te concentrezi pentru a face relația voastră mult mai plăcută pentru amândoi.

Nu trebuie să spun cât de mult se va îmbunătăți relația ta sau căsătoria ta atunci când partenera ta simte mult mai multă dorință pentru tine sau când ea se simte mult mai conectată cu tine.

Deci, încearcă să înțelegi atributele tale masculine și să creezi un echilibru în viața ta.

Astfel, partenera ta va deveni mai fidelă, mai îndrăgostită, iar tu vei deveni mai fericit.

Dresaj prin Auto-Umilire

Un bărbat cu simț critic poate spune uneori că femeile nu au nicio idee despre onoare - când vede lipsa de rușine cu care mărturisesc ignoranța lor în toate domeniile cunoașterii. Uită ușor că își datorează propriile concepte de onoare, mândrie, demnitate etc, dresajului feminin. Că a devenit doar un om onorat, mândru, gentleman, pentru că a fost dresat în acest sens de o femeie. Și că aceste calități - care constituie masculinitatea lui, de care este atât de mândru - sunt cu atât mai puternic înrădăcinate în caracterul lui, cu cât dresajul a fost mai profund. El nu contribuie cu nimic la aceasta.

În orice manual de psihologie se poate citi că cel mai bun mod de a stimula munca copilului este prin încrederea în sine. Cu toate acestea, este imposibil ca un copil să câștige încredere în sine prin propriile sale mijloace: se naște într-un mediu în care totul este superior și unde nu ar ajunge nicăieri doar cu propriile sale forțe.

O femeie care dorește să crească un băiat ca un om independent și capabil să își ajute nu numai pe sine, ci și pe ceilalți, va încerca să îi cultive încrederea în sine prin educația pe care i-o oferă. În acest proces, ea va încerca să minimalizeze pericolele și să îi ofere o perspectivă optimistă asupra vieții, pregătindu-l astfel pentru diverse situații și provocări. Printre metodele folosite pentru a crește conștientizarea valorii sale și nivelul performanței în muncă, se numără lăudarea și auto-umilința femeii.

Dacă femeia nu ar fi intelectualmente superioară unui copil pe care îl naște, cel puțin în primii ani de viață, umanitatea ar fi încetat să existe demult. Totuși, o mamă bună va avea întotdeauna grijă să nu împiedice dezvoltarea copilului prin această superioritate inițială, astfel încât mai târziu aceasta să nu se întoarcă împotriva sa și va evita ca acesta să se agațe de fusta ei mai mult decât este strict necesar. Ea va încerca să transmită cât mai repede posibil acestei copii, mai ales dacă este băiat, un sentiment de superioritate față de ea însăși. Este o anticipare a lucrurilor pe care le va avea de făcut mai târziu, ceea ce îi va da prima încredere în sine. Pentru acest scop, ea folosește un artificiu, cu atât mai frecvent cu cât evoluția presupusului bărbat progresează: se face încă mai proastă decât este deja și îi acordă astfel un avantaj pe care el, dacă vrea să devină un adevărat bărbat (și ea va face eforturi în acest sens), nu trebuie să îl mai piardă.

Valorile femeilor în societate nu sunt măsurate prin inteligență, ci prin alte criterii (în fond, nu se măsoară absolut nimic: bărbatul are nevoie de ea și atât). De aceea, femeile își permit să fie și să se prefacă a fi proaste, când le convine. În acest sens, femeile procedează asemănător cu bogații în general. Pentru aceștia, nu contează dacă sunt sau nu inteligenți, important este să fie bogați. Dacă Henry Ford II ar avea capacitatea intelectuală a uneia dintre clientele obișnuite de la Tiffany (celebra bijuterie din New York), totuși nu ar fi mai puțin bine acceptat în societate. Doar șoferul său nu ar fi permis să facă acest lucru. La fel ca un bogat, o femeie poate arăta orice slăbiciune – și se poate afirma cu dreptate că are toate punctele slabe posibile – fără să aibă de suferit din acest motiv. În alte cuvinte, o femeie poate fi atât de proastă pe cât dorește – bărbatul, totuși, o va privi cu admirație și nu va dori să renunțe la compania ei.

Formula lor de conjurație este foarte simplă: munca este masculină, iar inactivitatea este feminină. Ele proclamă, în mod cert, că bărbatul se află într-o poziție invidiabilă, este puternic și liber, în timp ce ea este slabă și trăiește înlănțuită de cămin si de grea sarcină al maternității. Că nu este aptă fizic pentru o muncă valoroasă. Bărbatul urmează cu voluntarism această mitologie și o găsește lăudabilă. Nu îi trece prin cap că și elefantul este puternic, mai puternic chiar decât omul însuși, și că, totuși, pentru majoritatea muncilor, omul este mai potrivit decât elefanții.

Este evident că femeia îi ascunde bărbatului faptul că, în comparație cu el, nu face aproape nimic. Adevărul este că ea este mereu ocupată cu ceva. Ea spune doar că tot ceea ce face este inferior în comparație cu munca lui. Ea îi sugerează că activitățile stupide la care se dedă în timpul zilei (coptul prăjiturilor, împodobirea casei) sunt lucruri necesare pentru binele familiei și că el poate fi fericit să aibă o soție care îl scutește de aceste obligații. Bărbatul, care nu bănuiește că astfel de activități îi face plăcere ei, va fi fericit.

Prin împărțirea tuturor muncilor femeii în "masculine" și "feminine", "demne" și "indecente", încărcându-le astfel cu valori sensibile, la care, după un timp, nimeni nu se poate sustrage, ea devine de necontrolat și obține în acest fel, în sfera sa de putere, libertatea completă a nebunilor. Orice ar face ea - în comparație cu munca bărbatului - nu va avea nicio valoare: ea este prima care o spune și de ce ar vrea bărbații să o controleze dacă ea spune adevărul?

Este clar că, dacă bărbatul ar dori, ar putea dezvălui terminologia feminină care numește munca "masculină" și "feminină", "grele" și "ușoare": munca bărbaților este, în majoritatea cazurilor, grea, iar munca casnică este mereu ușoară. Cu mașinile pe care le-a inventat omul în acest scop, munca pentru o gospodărie de patru persoane este făcută fără dificultate în trei ore de dimineață. Tot ce fac femeile în plus este suplimentar, le servește ca distracție și pentru menținerea simbolurilor lor idioate (perdele de dantelă, grădina de flori, lustruirea la luciu): numind aceasta munca, ele nu fac decât să mintă intenționat și rușinos.

Munca casnică este atât de ușoară încât în casele de sănătate mintală este tradițional făcută de pacienții care nu sunt buni la nimic altceva. Când femeile se plâng că nu primesc bani în plus pentru această muncă, nu fac decât să ofere o altă dovadă a cât de mult le atrage această "muncă". Astfel de cereri sunt, în plus, dovada unei vederi scurte, deoarece ar putea duce la faptul că femeile ar fi considerate o zi ca forță de muncă și remunerate corespunzător. Acest lucru ar demonstra până unde trăiesc ele peste posibilitățile lor, pe seama bărbaților.

Cu toate acestea, bărbatul este obișnuit cu terminologia feminină încă din copilărie și nu este interesat să o dezvăluie. El trebuie să creadă că face ceva mare atunci când câștigă bani pentru soția sa. Că produce ceea ce o femeie nu este capabilă.

De îndată ce își face impresia că face ceva ce o femeie ar putea face cu aceeași ușurință (și din când în când femeile găsesc oportun să trezească această impresie în el), încearcă să își crească randamentul muncii pentru a restabili distanța normală între el și sexul "slab". Are nevoie de asta pentru afirmarea personală.

Femeia, aratand cat de dezgustatoare este orice face, determina barbatul sa ia asupra sa restul sarcinilor, adica tot ceea ce nu-i ofera placere. El se simte nefericit si fara valoare cand executa "munca de femeie". Sunt multi barbati care se fac intentionat neatractivi cand ajuta la treburile casnice, deoarece lipsa lor de pricepere este sarbatorita de femei pentru ca este atat de "masculina". Un barbat care coase un nasture nu este un barbat "autentic". Daca manevreaza un aspirator, inseamna ca exista ceva care nu merge bine la el. Cu aceste argumente si altele asemenea, barbatul este pus sub tutela (se crede capabil de orice, mai putin de a face o supa) si este lasat sa fie expulzat fara rezistenta din cel mai modest loc de munca din lume. Abia de la o anumita etapa a instruirii sale, barbatul poate fi numit fara pericol, ca ajutor, pentru anumite sarcini casnice (trebuie evident sa urmeze cu strictete instructiunile femeii, deoarece nu intelege nimic din aceste subiecte). El va considera intotdeauna umilitoare aceste sarcini si nu va observa niciodata cat de placute sunt comparativ cu propriile lui lucrari.

Este suficient să susţină că nu e „în măsură” să facă anumite lucrări din cauză că este femeie, pentru a se elibera de orice supărare. De exemplu, când aduce în discuţie, de preferinţă în faţa martorilor, faptul că soţul conduce mult mai bine decât ea, câştigă prin această simplă observaţie un şofer pentru toată viaţa (autostrăzile sunt pline de femei care sunt conduse de bărbaţi). Sau când o femeie spune că, „fiind femeie”, nu poate merge singură la un spectacol (teatru, concert), de fapt nu există niciun motiv raţional pentru acest argument - femeile sunt primite în restaurante la fel de bine sau de rău ca şi bărbaţii, şi dacă nu doresc să fie „deranjate”, aşa cum îşi exprimă, trebuie doar să nu se îmbrace atât de provocator - dar reuşeşte prin această mărturisire să aibă un lacheu care să o ducă până la uşă ca un oaspete de stat, care să lupte pentru o masă pentru ea, să îi compună meniul, să o distreze şi să plătească nota. Sau recunoaşte că nu înţelege nimic din politică pentru că o femeie este prea proastă pentru asta, şi găseşte imediat un bărbat care să studieze pentru ea ziare şi reviste politice, care să suporte discuţii lungi la televizor, să ia în considerare diversele argumente ale altor bărbaţi şi care, în ziua alegerilor, să îi prezinte, pe o tavă, o opinie. Ea alege apoi partidul pe care acel bărbat, bazându-se pe studiile sale conştiincioase, consideră că este cel mai favorabil în situaţia lor specială - a lui, şi prin urmare, a ei - şi astfel se eliberează de obligaţia plictisitoare a votului - dublând opinia soţului său fără a pune în pericol rezultatul final (ceea ce ar putea avea consecinţe catastrofale pentru bunăstarea ei - pentru că, de fapt, nu înţelege nimic despre politică şi ştie bine asta).

Una dintre cele mai fantastice expresii ale acestei auto-umilințe este atunci când o femeie, care își petrece zilele în condiții paradisiace într-un confortabil apartament de lux, în compania copiilor, câinilor și altor femei, cu mașină proprie, televizor și toate aparatele casnice posibile, îi spune soțului ei (poate un inginer sau un avocat) că îl invidiază pentru viața sa "realizată", în timp ce ea, "ca femeie", este obligată să ducă o existență nedemnă de o ființă umană. Asta îi spune ea unui bărbat care îi plătește întregul confort cu viața sa și, ceea ce este și mai rău, crede asta.

Se spune în Biblie că Eva a fost făcută din coasta lui Adam, fiind, prin urmare, o copie mai puțin valoroasă decât el: iată un exemplu tipic de auto-umilință prin învățare. Poate fi aproape sigur că această poveste a fost inventată undeva, la un moment dat, de o femeie.

Evident, cel care a scris-o a fost un bărbat (femeile știind să scrie fiind un fenomen relativ recent).

Lumea profesională ca o pădure de vânătoare

 

Femeile care practică o profesie - secretare, muncitoare de fabrici, vânzătoare, însoțitoare de zbor - pe care le întâlnim pretutindeni, tinerele sportive care populează în număr tot mai mare școlile și universitățile, ar putea să îi facă pe unii să creadă că femeia s-a schimbat radical în ultimii patruzeci de ani. Ar putea să sugereze că tânăra de astăzi este mai dreaptă decât mama ei și s-a hotărât - poate fiind dominată de compasiunea față de cele din urmă - să nu mai fie exploatarea bărbatului, ci partenera lui.

Această impresie este iluzorie. Singura acțiune importantă din viața unei femei este alegerea bărbatului potrivit (poate să se înșele în toate celelalte, dar în acest caz niciodată), și, prin urmare, de cele mai multe ori își face alegerea acolo unde poate evalua cel mai bine calitățile masculine care îi sunt cele mai importante: în locurile de studiu și de muncă. Birourile, fabricile, școlile și universitățile nu sunt decât piețe uriașe de căsătorii.

Mijlocul pe care ea ajunge să îl aleagă pentru a-și vâna viitorul sclav de muncă depinde în mare măsură de venitul bărbatului care i-a fost deja sclav - tatăl ei. Fiicele bărbaților bine situați în viață caută să se căsătorească, preferabil, în școli superioare, universități, pentru că acolo există șanse mai mari să găsească un bărbat care câștigă cel puțin la fel de bine ca părinții lor (în plus, studiile pro forma sunt mai comode decât orice activitate profesională - chiar și temporară). Fetele din familii mai puțin bune trebuie să meargă să lucreze în fabrici, depozite, birouri sau spitale pentru același scop. Ambele forme de activitate sunt temporare - durează până la căsătorie, în cazuri extreme până la sarcină - și au un mare avantaj: femeia care se căsătorește astăzi renunță la profesie sau la cursul de învățământ "din dragoste pentru bărbatul ales". Și aceste "sacrificii" creează obligații.

Activitatea profesională și pregătirea intelectuală a femeii doar falsifică statisticile și servește, în plus, pentru a sclaviza și mai disperat bărbatul - pentru că atât profesia, cât și instruirea sunt pentru bărbat și femeie ceva complet diferit.

Pentru bărbat, tot ceea ce se întâmplă în viața profesională este o chestiune de viață sau de moarte. Primii ani sunt cei mai importanți pentru viitorul său - un bărbat care la vârsta de douăzeci și cinci de ani nu se află încă pe calea ascendentă este un caz pierdut - în acest interval își dezvoltă toate abilitățile, lupta împotriva competitorilor … este o luptă pe viață și pe moarte. În spatele unei măști de colegialitate generoasă, el mereu așteaptă momentul potrivit. Toate semnele de superioritate ale altora sunt înregistrate cu temere, fiecare semn de slăbiciune trebuie imediat folosit în favoarea sa. Și în mijlocul tuturor acestor lucruri, el nu este decât o rotiță într-un angrenaj gigantic care îl exploatează conform tuturor regulilor artei: când ruină pe alții, se ruină din ce în ce mai mult, comenzile pe care le dă sunt ordinele altora cu privire la el însuși. Dacă din când în când este lăudat de superiorii săi, acest lucru nu se întâmplă niciodată pentru a-l bucura, ci pentru a-l încuraja să facă și mai mult. Pentru el, care a fost învățat să fie mândru și cinstit, fiecare zi în viața profesională este un lanț infinit de umilințe. El trebuie să fie entuziasmat de articole care nu îl interesează, să râdă de anecdote care îi par fără gust și să-și apere opiniile care nu sunt ale sale. Și făcând toate acestea, nu poate fi atent decât un singur moment: cea mai mică neatenție poate însemna degradarea, o singură greșeală poate fi sfârșitul.

Pentru femeie, deoarece ea este principala cauză a acestor lupte și sub privirile căreia totul se întâmplă, ea observă peisajul cu serenitate. Perioada în care își desfășoară orice activitate profesională este pentru ea un timp de flirt, întâlniri, jocuri, în care, ca pretext, încă mai lucrează puțin la probleme care de obicei nu implică nicio responsabilitate. Ea știe că totul va trece (și, în caz contrar, cel puțin a trăit în această iluzie). Ea observă luptele dintre bărbați de la o distanță sigură, ocazional aplaudând unul dintre luptători, sau cenzurându-l sau încurajându-l. În timp ce le prepară cafeaua și deschide corespondența sau ascultă telefoanele, ea procedează cu răceala la alegerea sa. Îndată ce își găsește bărbatul vieții sale, se retrage și lasă terenul liber celor mai tinere.

Lucrurile nu stau diferit în învățământul superior. În Statele Unite ale Americii se găsesc în prezent în universități mai multe femei decât oricând și, totuși, numărul celor care finalizează cursurile este mai mic decât înaintea celui de-al doilea război mondial. În timp ce studentele își concep ținutele de primăvară în timpul cursurilor, se întâlnesc în pauze și dezmembrează cadavre cu unghiile vopsite în roșu, acoperite de mănuși transparente, pentru partenerii lor masculini - ca întotdeauna - regula care predomină este totul sau nimic. Pentru o femeie, este suficient să finalizeze învățământul secundar sau universitar cu un inel de logodnă. Pentru bărbat, diploma nu este suficientă. Diplomele se pot obține cu ușurință prin memorare (există puțini examinatori care pot distinge între înțelepciune și bluff), dar bărbatul trebuie să înțeleagă despre ce este vorba. De politețea cunoștințelor sale depinde succesul său material, prestigiul său și adesea chiar viața ființelor umane.

Femeia nu cunoaște luptele. Când își întrerupe studiile și se căsătorește cu un asistent universitar, a obținut fără efort același lucru ca și el. Ca soție de producător, va fi tratată cu mai mult respect decât soțul ei (și nu ca o persoană care, cel mult, ar putea fi la aceeași fabrică pe linia de asamblare). Ca femeie, ea are întotdeauna nivelul de trai și prestigiul social al soțului și nu trebuie să facă nimic pentru a le păstra - el se ocupă de asta. Căsătoria cu un bărbat de succes rămâne cel mai scurt drum către succes pentru ea. Și nu obține acest succes prin aplicare, zel sau perseverență, ci exclusiv prin atractivitatea fizică.

Am văzut deja cerințele pe care un bărbat bine disciplinat le impune aspectului femeii. Cele care satisfac cel mai bine cerințele convenționale primesc automat - deci fără niciun efort - luptătorii cei mai norocoși. Deoarece aceste femei numite "frumoase" sunt, în majoritatea cazurilor, cele care au avut o viață mai ușoară încă din copilărie și, prin urmare, mai puțin motive să-și dezvolte aptitudinile intelectuale (inteligența se dezvoltă doar prin competiție), rezultă logic că bărbații cu cel mai mare succes au în mare parte femei extrem de imbecile (cu excepția cazului în care se consideră o operă de inteligență felul în care o femeie se îmbracă ca momeală).

A devenit aproape un obicei să vezi un bărbat bine stabilit în viață (patron în industrie, intermediar de afaceri, director financiar, etc) la apogeul succesului (prin urmare, de obicei, după a doua sau a treia căsătorie) căsătorindu-se cu un model fotografic. Bărbații bogați prin moștenire își pot permite deja astfel de super-femei în prima căsătorie (în mod evident, se vor schimba din când în când). Modelele fotografice sunt femei care de obicei nu au studiat mult și care până la căsătorie nu fac altceva decât să pozeze, grațioase, în fața aparatelor de fotografiat. Dar, pentru că sunt "frumoase", sunt potențial bogate.

Și toate aceste femei renunță "din dragoste" la cariera lor. Cel puțin asta spun bărbaților și ei cred asta. Nu ar fi atât de flatant pentru el să gândească că, datorită cererii sale de căsătorie, a salvat in extremis o femeie de un examen de admitere sau de absolvire. Și din această cauză, el respinge acest gând, în loc să se îmbete cu dragoste "fără angajamente" pe care această femeie, conform spuselor sale, o simte pentru el. Cine știe, el crede, urmând mereu propriile sale criterii, că poate ea va deveni într-o zi o chirurgă celebră (o balerină celebrată, o jurnalistă strălucită) - și ea a renunțat la toate acestea pentru el! Dar nu-i vine ideea evidentă că ea preferă să fie soția unui chirurg celebru, cu veniturile și prestigiul său, și fără munca și responsabilitățile sale. El își propune să-i facă viața cât mai plăcută posibil, astfel încât ea să nu aibă niciodată motive să-și regrete sacrificiul.

O mică parte din studentele universitare din țările vestice (10-20%) reușesc să-și termine studiile înainte de a se căsători. Cu toate că există excepții ocazionale, în general sunt femei mai puțin atractive care nu au reușit să găsească "muncă utilă" în timp ce studiau. Acest diplome crește automat valoarea lor pe piață, deoarece există o anumită varietate de bărbați care - fiind ei înșiși posesori de diplome - se simt personal flatat de titlul soției lor (cât de inteligent trebuie să fie el pentru ca o femeie atât de cultă să se intereseze de el!). Și dacă partenera lui este destul de sexy, se va simți în paradis.

Dar nu pentru mult timp. Pentru că medica, jurista sau sociologa "își va sacrifica" cariera pentru el sau cel puțin o va pune pe plan secundar. Se vor muta într-o locuință luxoasă, vor avea copii, vor planta flori și își vor umple casa cu porcăriile obișnuite. După câțiva ani de distracție, va fi uitat complet puțina știință pe care a învățat-o și, în esență, va fi la fel ca vecinele sale. 

Dicționar

 

Continua auto-umilirea istorica în fața bărbatului a dus la faptul că femeia a folosit un limbaj secret în prezența sa, un limbaj pe care ele îl înțeleg dar care nu este accesibil bărbatului deoarece acesta îl interpretează literal. Ar fi, prin urmare, foarte util ca el să obțină codul și să achiziționeze o specie de dicționar pe care să-l consulte și să traducă oricare dintre aceste fraze în limbajul curent, atunci când le aude. Iată câteva exemple (originalul cu traducerea lor în limbajul masculin).

Cod: Un bărbat trebuie să mă protejeze.

Text decodat: Un bărbat trebuie să mă protejeze de neplăceri (de ce ar trebui să mă protejeze un bărbat? De războiul atomic?).

Cod: Vreau să mă simt în siguranță lângă un bărbat.

Text decodat: Doamne ferește, el să nu îmi vină cu griji despre bani.

Cod: Trebuie să pot privi un bărbat în ochi.

Text decodat: Pentru ca un bărbat să mă poată interesa, trebuie să fie mai inteligent, mai conștient de responsabilități, mai curajos, mai puternic, mai dedicat decât mine - altfel, cum să mă înțeleg cu el?

Cod: Aș renunța imediat la slujbă dacă soțul meu ar cere asta.

Text decodat: De îndată ce are suficienți bani, nu voi mai lucra niciodată.

Cod: Nu doresc decât să-l văd fericit.

Text decodat: Voi face tot posibilul ca el să nu observe cât de mult îl exploatez.

Cod: Vreau să-i iau toate preocupările mici.

Text decodat: Voi face tot ce-mi stă în putință să nu-l împiedic să lucreze.

Cod: Vreau să exist doar pentru el.

Text decodat: Niciun alt bărbat nu va avea permisiunea să lucreze pentru mine.

Cod: Voi trăi doar pentru familia mea.

Text decodat: Nu voi mai face niciodată nimic în viața mea. El să se străduiască!

Cod: Nu sunt de acord cu emanciparea femeilor.

Text decodat: Nu sunt nebună, este mai bine să fac un bărbat să lucreze pentru mine.

Cod: În cele din urmă, trăim în secolul egalității de drepturi!

Text decodat: Să nu creadă că poate să-mi dea ordine doar pentru că el câștigă banii mei!

Cod: Sunt teribil de nepricepută în aceste lucruri.

Text decodat: Este un lucru pe care el trebuie să-l facă pentru mine. Pentru asta există el, nu-i așa?

Cod: El pur și simplu știe totul.

Text decodat: El poate fi folosit chiar ca o enciclopedie.

Cod: Când oamenii se iubesc cu adevărat, nu este nevoie imediată de un certificat de căsătorie.

Textul decriptat: El este încă puțin reticent, dar în pat îl voi face să-și schimbe ideile.

Cod: Îl iubesc.

Textul decriptat: El este o mașină de lucru de primă clasă.

Aceste fraze, însă, sunt spuse doar de către femei, direct la un bărbat sau când acesta poate să asculte. Când sunt între ele, femeile vorbesc despre bărbați - dacă o fac - cu toată normalitatea. Mai mult sau mai puțin ca și cum ar vorbi despre obiecte, sau ca și cum ar schimba informații despre un aparat electrocasnic, utilitatea căruia toate sunt, în rest, convinse. Când o femeie spune: "Nu mai pot purta această geacă sau această pălărie pentru că prietenul meu nu îi place", invocarea prietenului nu este legată de nici o valoare sensibilă (cel mult de invocarea pălăriei sau a geacei). Ea vrea doar să spună: "E bine, îi fac această favoare, în rest el face tot ce vreau eu."

Când femeile vorbesc între ele despre condițiile în care ar alege un anumit bărbat, cu siguranță nu spun că ar trebui să fie unul față de care să se simtă inferioare, sau unul care să le protejeze (o astfel de vorbărie ar provoca râsete) sau pentru care ar putea ridica privirea. Poate menționează că ar prefera un bărbat cu această sau acea profesie (profesiile înlocuiesc nivelul salariului, un viitor garantat pentru văduvă, posibilitatea de a plăti prime de asigurare). Sau ar spune: "Bărbatul cu care m-aș căsători ar trebui să fie cu câțiva ani mai în vârstă, să fie mai înalt, cel puțin jumătate de cap mai mare și mai inteligent decât mine." Acest lucru înseamnă doar următoarele: "Se observă mai puțin și pare mai natural un om un pic mai în vârstă, mai inteligent și mai puternic să protejeze pe alta mai tânără, mai mică și mai proastă."

Femeia Borderline

 

Ea are 26 de ani. Se simte neînțeleasă, este foarte impulsivă. Atunci când se supără, devine irațională și adoptă o perspectivă de tip „alb sau negru“. Relațiile ei sunt instabile și intense. Trece rapid de la îndrăgostirea de imaginea idilică la o reacție devalorizare, atunci când simte și interpretează că celălalt nu îi oferă suficient sau nu este acolo pentru ea. Afirmă că nu își găsește sensul pe lume. „Nu simt nimic, nu am pentru ce să trăiesc“, „Mă tot gândesc cum să mor, nimic nu mă face fericită“, le spune ea prietenilor.

În copilărie, a resimțit abuzul emoțional, neglijarea. Tatăl ei era mai mult plecat; atunci când se întoarcea la ea, îi oferea dragote și susținere, iar în perioadele în care era departe de ea, fata simțea un puternic sentiment de abandon. Avea o anxietate foarte severă la separare. Când tatăl pleca, ea țipa până când acesta se întorcea. Mama era copleșită de propriul zbucium interior și își devaloriza și ironiza fiica – în orice ocazie. Incapacitatea fetei de a se comporta compatibil cu așteptările mamei a făcut-o să experimenteze sentimente negative intense și gânduri însoțite de frica de abandon. De-a lungul timpului, instabilitatea s-a răsfrânt asupra tuturor aspectelor vieții ei, inclusiv în zona relațiilor de prietenie, astfel marcate de certuri și împăcări frecvente.

Când l-a întâlnit pe el, și-a zis că a întâlnit sufletul-pereche. Uneori, ea spune că partenerul ei este „cel mai bun lucru care mi s-a întâmplat vreodată“ și îi cumpără, impulsiv, daruri generoase. În alte momente, spune că îl urăște, inclusiv strigând după el sau aruncând cu lucruri în el. Imediat după asta, e cuprinsă de regret și panică, la gândul că el o va părăsi. Înainte de a începe să se întâlnească cu partenerul său actual, ea a fost implicată în relații diverse.

I se întâmplă să devină brusc deprimată, iritată, anxioasă ori înfuriată, din motive care nu le sunt evidente altora. Nu poate tolera singurătatea, dar nici nu poate trăi fără conflicte constante. Se teme de abandon, dar îl provoacă în mod repetat, prin solicitări și plângeri nerezonabile. Atașamentul ei puternic poate fi urmat brusc de respingere. Își vede partenerul uneori ca pe un sfânt, alteori ca pe un monstru, iar aceste roluri pot fi schimbate atunci când partenerul nu-i îndeplinește așteptările uneori imposibile.

Relațiile ei sunt caracterizate în mod obișnuit de o mulțime de conflicte, suferințe și neîncredere. De multe ori, simte dezamăgire sau chiar ură față de cei dragi. Are dificultăți în a recunoaște sentimentele altora sau a empatiza cu ceilalți. Își exprimă furia în mod deschis, uneori sub formă de agresiune fizică. Iar comportamentul său furios variază de la comentarii sarcastice până la violență fizică.

Manifestăm cu toții unele dintre simptomele personalității borderline? Probabil că da.

În Delirurile vieții cotidiene, Leonard Shengold susține că „în sensul descris de Freud, borderline suntem cu toții, într-o măsură mai mare sau mai mică… Mintea este o entitate dinamică, oferind o gamă schimbătoare de flexibilități și intensități.“

Termenul „borderline“ a fost introdus pentru prima dată în Statele Unite, în 1938. Acesta a fost un termen folosit de psihiatri, pentru a descrie persoanele care credeau ei că se află la „frontiera“ dintre psihoză și nevroză. La vremea respectivă, persoanele cu nevroză erau considerate tratabile, în timp ce persoanele cu psihoză erau considerate netratabile.

Tulburarea de personalitate borderline poate determina persoanele afectate să aibă o imagine negativă de sine, să facă alegeri riscante sau impulsive, să se angajeze în comportamente autovătămătoare și să aibă emoții intense și schimbări de dispoziție. Se pare că atât un amestec de factori de mediu, cât și activitatea creierului și gena pot conduce o astfel de persoană la dificultăți în a empatiza cu sentimentele altora și la o viață marcată de teama că va fi abandonată de cei dragi. O persoană cu tulburare de personalitate borderline își petrece majoritatea timpului îngrijorându-se că va fi abandonată de cei pe care îi iubește cel mai mult și reacționează negativ din cauza acelei îngrijorări.

Cinematografia și-a îndreptat, și ea, atenția către această tulburare de personalitate. „Atracție fatală“ (1987), cu Michael Douglas și Glenn Close, este unul dintre filmele care prezintă o personalitate cu tulburare borderline. Unii specialiști consideră comportamentul personajului interpretat de Glenn Close (o femeie numită Alex Forrest) ca fiind o indicație pentru tulburarea de personalitate borderline.

Fie că ești membru al familiei, fie prieten sau partener al unei persoane cu tulburare de personalitate borderline, menținerea unei relații sănătoase cu o astfel de persoană poate fi o provocare. De fapt, pot exista momente când te întrebi dacă vrei cu adevărat să menții o astfel de relație. O parte esențială a iubirii față de o persoană cu tulburare de personalitate borderline constă în conștientizarea faptului că îi poți oferi un sprijin. Dar nu o poți ajuta să se vindece decât prin căutarea unor opțiuni de tratament de specialitate, pentru a putea beneficia de o terapie adecvată.